CONDUCĂTOR DE STAT. Subst. Conducător de stat, șef de stat. Autocrat, autocrator (înv.); calif; cap încoronat; caudillo; cezar; cneaz; crai (poetic, pop.), crăișor (dim.), crăiasă (poetic sau pop.), crăime (poetic, pop.); despot; dictator; dinast; domn; domnitor; duce, ducesă, ducă (înv.); emir; faraon; guvernator; han; ( hegemon; împărat, împărăție (înv.), împărăteasă, împărătiță (pop.); kaizer; maharadjah; mikado; monarh; negus; padișah; potentat; președinte; principe, prinț, principesă, prințesă; radjah; rege, regină; regent; stăpîn; stăpînitor, stâpînitoare; sultan; suveran, suverană; șah, șahinșah; tiran; țar, țarină; vicerege, kediv; vodă; voievod. Familie domnitoare, casă domnitoare, dinastie. Termeni de reverență față de suverani: domnia-ta, domnia-voastră, excelență, împărăția-ta, împărăția-voastră, înălțimea-ta, înălțimea-voastră, înălțimea-sa, luminâția-ta, luminăția-voastră, măria-ta, măriă-voastră, măria-sa, maiestate, sire. Adj. Autocrat, autocratic; crăiesc (poetic, pop.); domnesc; ducal; faraonic (rar); împărătesc, imperial; monarhic; prezidențial, președințial; princiar; regal, regesc; sultănesc; tiranic, tiranicesc (înv.), tirănesc (înv.); țarist; voievodal. Epitete din titulatura suveranilor: înălțat (înv.), mărit, preaînălțat, prealuminat, preamărit, preastrălucit (înv.), slăvit. Adv. Crăiește (înv. și pop.), regește, împărătește, domnește. Vb. A conduce, a cîrmui; a guverna. A fi în fruntea țării, a fi la cîrma țării, a ține frînele puterii (țării); a domni, a trona, a împărăți (pop.). A se urca (a se sui) pe tron, a (se) încorona, a fi proclamat rege; a fi ales președinte, a fi proclamat președinte. A abdica, a renunța la tron; a demisiona. V. conducător, conducere, forme de guvernare, stat.